INTRE IMOBILIARE SI ARHITECTURA 2
Am aflat ca exista un trend in ceea ce priveste abordarea culturala a gestului de arhitectura si constructii, mai ales pe acest spatiu numit „intre imobiliare si arhitectura”. Un trend pozitiv cu privire la consultarea specialistilor. Dincolo de avocati si notari care isi aduc un aport cu consultanta de specialitate cu privire la regimul juridic al titlului de proprietate, apar in joc si alti specialisti.
CONSULTANTA
Sunt consultati arhitectii cu privire la potentialul unor viitoare amenjari interioare.
Sunt consultati expertii in rezistenta structurilor din constructii, cu privire la stabilitatea constructiei sau consolidari. Factori de sigurata la seism, sau poate chiar „buline rosii”. Pentru factorul de siguranta existent sau pentru eventuale extinderi, mansardari, schimbari dramatice de volume, functiuni, structuri.
Sunt consultati ingineri de instalatii cu privire cresterea gradului de echipare al constructiilor pentru partea de incalzire, ventilare si automatizare, margand pana la nivelul tehnologic actual de „smart home”.
Toate acestea vazute prin „lupa” pusa intre imobiliare si arhitectura.
NIVELUL DE TRAI
Toate acestea sub imboldul cresterii gradului de siguranta si confort. Acestea sunt preocupari intrinseci pentru primele doua nivele din piramida lui Maslow: nevoile fiziologice si nevoile de securitate.
Arhitectura apare si ea, se impune timid, pentru urmatoarele doua nivele din aceeasi piramida: nevoile de apartenentala un grup social. Zona, cartier. Dar mai apare si la interfata cu nevoia de recunoastere sociala, de crestere a stimei de sine, a statutului, a standingului.
Sunt firesti aceste comportamente. Ele sunt bine filtrate prin prestatia sociala, prin accesul la un buget mai mic sau mai mare. Probabil ca in urmatoarea decada se va pune un alt accent pe autorealizare, nivelul cel mai inalt din piramida lui Maslow. Prin evidentiarea realizarilor personale sau de grup restrans, cum este familia. Acel etaj superior unde se manifesta cunoasterea, moralitatea, creativitatea si spiritualitatea.
NORMALUL
„Cu cat o proprietate este mai scumpa cu atat arhitectura devine un factor de inclinare a deciziei” a afirmat Dl. Ionut Petianu.
Dar cum ar fi daca lucrurile ar suna invers: „cu cat nivelul arhitectural estetic este mai ridicat cu atat pretul este mai mare”. Nu acesta ar fi NORMALUL?
Perceptia Dlui. Ionut Petianu asupra pietei comportamentului pietei este foarte corecta. Cred ca asa gandesc oameni, ACUM!!! Acesta este nivelul perceptiilor ASTAZI!
Viitorul este pe aproape si cred sincer ca vom asista la o schimbare. NORMALUL se va impune. Lent. Greu. Si definitoriu. Societatea noastra rataceste inca printre tranzitii. Da. S-au facut progrese. Dar unele progrese le pregatesc pe altele. Abia acum dezvoltatorii incep sa fructifice si arhitectura. Piata a depasit stadiul „flamand” Cand piata se va satura de locuinte urate, va fi cineva care va dori sa inceapa cu arhitectura. Abia atunci va conta. Poate ca nu va fi neaparat pe primul loc, dar cu sigurnata va fi intre primele trei criterii de selectie.
Sunt convins ca inca vor mai trebui facute multe eforturi pentru schimbarea mentalitatilor. Rezultatele vor apare lent, in timp.
DINAMICA
As aprecia ca o piata imobiliara activa, cu o economie in dezvoltare, pot conduce cumparatorii spre aprecierea valentelor arhitecturale ale imobilelor, pe termen mediu si lung, in urmatorii 10-30 de ani .
A existat o dinamica mai mare in segmentele birouri, comercial si industrial. Firesc. Acolo unde se fac banii. Acolo unde, datorita banilor, standardele se ridica mai usor. Unde educatia bunului gust si a apetentei pentru modern si tehnologie sunt accelerate si sustinute de dinamica finaciara. Si ale caror rezultate le vom vedea asimilate si reflectate, la un moment dat, si in standardele locuintelor. In scenariile de viata ale tinerilor locatari, care vor aduce in rucsa-cool lor noi standarde, noi aspiratii, noi virtuti. Ca intotdeauna factorul de progres este si va fi……. tinerimea!
Nu am o statistica a demolarilor sau a consolidarilor. Dar vedem ca exista gesturi. Poate ca sunt gesturi mici. Poate ca nu sunt foarte agresive sau definitorii. Dar reconfigurari ale spatiului construit intalnim la tot pasul.
Livinguri care s-au extins in balcoane. Pereti interior demolati sau reconfigurari de apartamente. Ziduri dintre bucatarii si sufragerii demolate pentru crearea de „open-space”.
Au aparut si extinderi cu mansarde sau chiar etaje suplimentare.
Pe domeniul acesta, intre imobiliare si arhitectura, au aparut nevoi noi, de spatii mai mari, mai aerisite. S-au gasit unele paleative, sau resurse. Uneori cam mici. Dar daca doresti sa vinzi trebuie sa oferi ceva in plus. Daca esti cumparator cauti cu asiduitate plus valoarea, noi avantaje competitive. Fie ca sa le cumperi gata implemetate, fie sa cumperi un imobil cu potential, unde sa iti desfasori resursele finaciare si creativitatea pentru creionarea unui nivel de confort actualizat, fie contemporan, fie mai indrazet, modern.
Asistam la cateva procese continue, cum sublinia Ionut Petianu. Un proces de invatare continua. Un proces de dezvoltare al pietei, cu noi nivele de clasificare. Cu abordari din ce in ce mai culturale ale ambelor tabere. Tabara cumparatorilor si cea a vanzatorilor. Fiecare din noi invata intr-un fel sau altul sa isi joace rolul, in piese de teatru de conjuctura.
In mod firesc, dupa acoperirea necesitatilor, vom ajunge si la tehnologii: automatizari, case smart, case pasive.
Si abia dupa ce toate acestea vor fi rezolvate ne vom gandi si la arta. Un tablou pe perete, dar e bine sa ai peretele respectiv. O sculptura in hol. Dar e bine a ai spatiul respectiv.Si lumina care sa puna in valoare sculptura. O camera pentru auditii muzicale cu un nivel de Dolby Atmos. Dar va fi bine sa ai fotoliul si sculele pentru astfel de auditii.
MATER ARTIUM
Inca nu eram student cand am descoperit in Brasov, pe Bd. 15 Noiembrie la nr. 46 o casa emblematica. Vila Scherg. Un secession contruit pe la 1900, si care are inscriptionat pe unul din cele doua basorieliefuri urmatorul citat: „ARHITECTURA MATER ARTIUM”.
Am inteles de atunci ca arhitectura este arta integratoare, mama artelor. Cea care este datoare sa le puna in evidenta pe fiecare. Da. Iata, exista si un altfel de parcurs. Trebuie sa treci prin toate, sa le intelegi, pentru a putea face saltul la un nivel de integrare superior.
Poate ca peste 20-30 de ani discursul plasta intre imobiliare si arhitectura nu va mai incepe cu bugetul. Poate ca va incepe cu Arhitectura, cu valentele estetice, cu calitatea spatiului construit. Poate ca atunci bugetele vor ilustra factorul de echilibru dintre stuctura, finisaje si echipametele de instalatii. Poate cu Urbanismul. Poate ca vor fi migratii catre orase sau cartiere mai bine rezoltvate functional, mai pline de dotari sociale si spatii verzi.
Student fiind am invatat ca bugetul unei constructii se poate plasa generic astfel: 50% structura, 50% finisaje. Azi apreciez ca algoritmul este putin modificat: 40% structura, 40% finisaje, 20% instalatii si echipamente.
Asa ca aborarile din piata de arhitectura isi vor lasa amprenta si in piata de imobiliare, vor creste dinamica, vor apare noi cerinte, se vor impune noi standarde. Si ciclurile se vor relua. Omenirea merge…se rostogoleste mai departe.
VIITORUL
Vor creste nevoile de stima de sine si de autorealizare. Gesturile de arhitectura vor depasi necesitatea unui proiect de complezenta, sau ale unui „mic DTAC” si ne vor conduce mai des catre „arhitectura de semnatura”, arhitectura de calitate. Ne vor conduce catre un nivel de trai si de confort mai elevate, imbunatatite. Gesturile de arhitectura ne vor furniza aspiratii mai inalte.
Acolo, intre imobiliare si arhitectura se va stabili discursul intre specialitati. Gesturile vor fi aceleasi: prospectare, evaluare, pre-calificare, decizii. Insa gesturile ce vor urma vor fi mai ample, cu sprijinul bugetelor, al mentalitatilor, al dezvoltarii personale. Al dorintei de bine umanitar, al generozitatii.
Iar efectele vor fi benefice atat in pan personal cat si in plan social.
Mai intai vom avea case mai bune, mai frumoase, mai interesante. Poate chiar si mai vizibile.
Si mai apoi vor veni si evolutiile in plan urbanistic.
Poate ca multi nu vom prinde acele vremuri.
Dar este bine sa incercam sa utilizam gestul de arhitectura ca o resursa de dezvoltare.
In ceea ce priveste gestul de trazactionare imobiliara el poate fi un instrument pentru afirmarea arhitecturii, contruirii si dezvoltarii urbane. Pentru ca orice clasament devine mai elocvent cand este completat cu nivelul de preturi, costuri, profitabilitati. Au si statisticile partea lor de comedie.
PRE-CALIFICAREA
Cred ca grila de pre-calificare va contine 4 elemente:
1. Urbanismul
2. Arhitectura
3. Bugetul
4. Certificari, validarile sistemelor din piata.
Acestea patru, cu toate subcriteriilor lor, vor sta a baza deciziilor tranzactionarii oricarui obiect de arhitectura: locuinte, spatii administrative si birouri, spatii comerciale, spatii industriale.
O buna parte dintre ele vor fi certificate pe diferite criterii: case inteligente, case pasive, cu certificate „verzi” tip BREEAM, LEED sau DGNB.
Discursul intre imobiliare si arhitectura va fi din ce in ce mai scurt, mai condensat. Si mai plin de continut.
Si mai in folosul omului!
Arh. Viorel PLESCA
Membru OAR