CUM PROTEJAM TERASELE?

Cum protejam terasele? Nu este o intrebare pentru terasele circulabile sau necirculabile ce le intalnim la partea superioara a blocurilor de locuit, sau la cladiri fara sarpanta. Nu! Nu discutam despre o simpla copertina sau vreo pergola. Ntz!!!
Discutam despre aceea terasa care provine din elementele arhitecturii populare: prispa sau cerdacul. Care apoi au fost inchise, pentru o mai buna protectie, numindu-se: veranda sau marchiza.
Dar ce este, cum s-au imbinat elementele traditionale cu cele moderne, sau cum s-au altoit materialele traditionale cu cele moderne, intr-o varianta tehnologica la zi, va invitam sa vedeti in acest episod in care va povestim despre
– cum poti sa creezi o terasa acoperita, cu o buna protective. La soare, la vant, la priviri indiscrete.
– cum se castiga si ce poti face cu un spatiu de recreere, polivalent
Asta, evident, dupa ce o termini de construit si amenajat. Atunci cu siguranta a fi usor de raspuns la intrebarea “ cum protejam terasele ?”

Stadiul lucrarilor

Lucrarile la terasa lui Matei continua. Si continuam si noi cu aceste Povesti din Santier.
Dupa ce in prima zi am ridicat structura, am montat astereala ( adica lambriurile noastre), si am pus o folie anticondens ca masura temporara de protectie, a trebuit sa ne regrupam pentru finalizarea lucrarii.

Astfel ca ne-am luat ragazul de a merge la cumparaturi la magazinul “do it yourself” din apropiere.
De aici am cumparat toate accesoriile: jgheaburi, burlane, parazapezi, carlige de jgheab, folie anticondens, cusaci din lemn, suruburi, copex, cabluri electrice. Tot ce ne-a trebuit.
Tigla, Tondach, o aveam in cantitatea bine calculata inca de cand s-a dat comanda pentru invelitoarea casei. Toate acestea sunt accesorii absolute necesarematerialele din care este construita terasa. Dar “ cum protejam terasele” este o intrebare despre cum asiguram protectia intregului spatiului adapostit de terasa. Cum se pot proteja vizitatorii, ocupantii terasei.

Avand acum si golurile ferestrelor zenitale, am putut calcula dimesiunile pre-cadrelor si ale ferestrelor propriu zise. Aceste ferestre fiind din categoria geamurilor termoizolante, bipane sau din doua foi. Sau termopane, cum se zice pe la noi. Asadar am luat cotele si am comandat pre-cadrele si ferestrele.

Gandirea, conceptul

Terasa este o constructie anexa care, cel putin la viziunea noastra, nu are nevoie de incalzire. Este un spatiu exterior si trebuie tratat ca atare. Dar avand mult lemn, masurile de protectie nu sunt de neglijat.
Prima dintre ele a fost sa vopsim si sa lacuim bine elementele din lemn. Acum la partea de protectie a materialelor venim cu o inovatie: asezarea foliei anticondens in 2 straturi. Dar nu in 2 straturi puse in contact intim, unul peste altul. Ci doua straturi separate. Interstitiul dintre ele fiind un strat de aer. Un canal de ventilatie naturala care sa tina locul uscat.
Gandul a venit din dorinta de a ne asigura ca o e eventuala infiltratie de apa nu se va produce. Si daca totusi ar putea sa se intample?
Agravantele ar fi putut fi: panta destul de mica a acoperisului si faptul ca avem invelitoare de tigla ceramica. In zile ploioase cu vanturi mai puternice, sa nu cumva ca vantul sa impinga apa pe sub elementele de tigla. Asa ca doua straturi de folie anticondens si niste cusaci in plus nu aveau cum sa ne doboare….financiar.
Ne-am gandit ca proverbul “paza buna trece primejdia rea” ar putea sa-si afle aici o foarte buna aplicatie.

Detaliile tehnice

Asadar primul rand de cusaci, perpendicular pe streasina, au intrat in montaj peste stratul unu de folie anticondens. Printre doi cusaci cu inaltimea de 5 cm, asezati la circa 60 cm se configureaza canalul de ventilatie despre care vorbeam. Acesta ar conduce volumul de aer de la streasina catre coama, fie ca si curent de convectie vara, cand aerul este cald, fie ca si curent antrenat de presiunea vantului, iarna, cand aerul este rece.
Peste primul rand de cusaci vine montat cel de-al doilea strat cu folia anticondens.

Iar paralel cu streasina vine randul doi de cusaci, tot de 5 cm inaltime, fixati mecanic in primul rand de cusaci. Dispozitia lor este in functie de lungimea tiglei, astfel incat sa se asigure corecta suprapunere a tiglelor.

Pozarea tiglei peste al doilea rand de cusaci e floare la ureche, o operatiune clasica, usoara, pe care o poate face orice pustan de 14 ani.
Realizarea corecta a invelitorii este raspunsul corect la “ cum protejam terasele”, dar nu ar fi complet. De ce?

Pentru ca nu la fel sta treaba, insa, cu etansarea ferestrelor zenitale, cele din acoperisul terasei. Acestea au fost montate intr-un pre-cadru. In pre-cadru s-a injectat un cordon de etanseizare flexibil, poliuretanic. Tiglele s-au asezat la linie cu ferestrele. Peste tigle si fereastra s-au asezat o banda autoadeziva hidroizolanta. Prin flexibilitatea acestei se asigura izolarea rostului chiar si in conditiile unor miscari mici ale structurii, tiglelor si ferestrelor, cum sunt miscarile de dilatare contractie.
Poate ca nu este cea mai tare solutie din piata. Dar e o solutie tehnica care se poate intretine usor, din exterior, fara sa ffie nevoie sa desfaci toata invelitoarea. O inspectie de 2 ori pe an si o remediere usoara poate ca sunt mai de dorit, decat o solutie mai scumpa, mai complexa si mai greu de remediat.
La primavara vom stii cu siguranta cat de buna a fost alegerea si executia. Si pe urma mai povestim cum protejam terasele?

Inventar la ce avem


Dar nu am terminat cu terasa.
Avem structura din beton armat si lemn dublu stratificat. Avem invelitoare cu astereala, cu un canal de ventilatie intre doua folii anticondens si tigla. Avem doua perechi de ferestre zenitale. Avem iluminat natural.
Ce ne-ar mai trebui? “ Cum protejam terasele “ a luat oare in considerare toate elementele posibile?
V-ati gandit oare la o protectie la vant sau la o insorire puternica?
V-ati gandit la niste moment de izolare sau intimidate in contextul unor vecinatati foarte apropiate
La ce va duce gandul cand va sugerez aceste doua detalii?
Ia sa vedem…..

Soare? Vant?

Acum avem imaginea completa a unei terase: protejata de soare puternic sau vant, sau de o ploaie razanta. De un sistem de jaluzele actionate electric, reglabile. Mai sunt posibile si alte solutii. Nu vom insista aici si acum asupra lor. Poate cu alta ocazie. Deocamdata avem jaluzele reglabile din aluminiu, zdravene si totusi usoare. Fie trasparente, fie opace. Raspuns important la “ cum protejam terasele “ si ne putem proteja si pe noi, cand populam aceste terase.

Desi terasa nu este complet finalizata, ea se afla la etapa filmarilor exact in stadiul pe care si l-a dorit proprietarul.
Mai lipsesc finisajele de piatra ale structurii de beton armat. Mai sunt de rezolvat si cateva detalii de dulgherie. Mai trebuie sa soseasca foaia de sticla si perdeaua de apa, si instalatia de apa corespunzatoare. Nu mai vorbim de finalizarea instalatiei electrice: corpurile de iluminat, camerele video, remote si alte reglaje de la distanta. Panoul de comanda si control al jaluzelelor. Mai trebuie si finisajul pardoselii si al treptelor de acces.
Nu am calculat bugetul. Pot insa sa spun ca pana la etapa prezentata s-au adunat vreo……..5.000 de euro, cu TVA inclus.

Pret vs. confort

Daca ma gandesc la ce se mai poate aduna de acum incolo as putea chiar sa ma speriu de nota de plata finala. Dar cei ce construiesc casele sunt curajosi. Si nu se lasa pana nu isi ating obiectivele.
Cum aceasta terasa trebuia sa devina o atmosfera-fantezie, as spune ca un total de 8.500 de euro, poate chiar 9.000 de euro nu par chiar o exagerare. Merita confortul unei terase toata investitia asta? Merita cu sigurata daca stii cum protejam terasele si raspunsurile la “ cum protejam terasele ?“.
Trebuie doar sa merite si sa iti placa ce rezulta la final.
Sa te simti bine la tine acasa, pe terasa.

Arh. Viorel Plesca
Membru OAR

Viorel Plesca

View all posts

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viorel Plesca

Social Media

Urmariti-ne si pe retelele sociale

error: Content is protected !!